Pogres și regres în drumul spre modernitate, în planul relațiilor demografice la populația din teritoriile românești (secolele XVIII-XX)

Perioada modernă a adus cu sine o serie de transformări în planul comportamentului demografic al populațiilor europene, multe intrând sub semnul tranziției demografice, proces caracterziat grosso modo prin reducerea mortalității, urmată, mai curând sau ceva mai târziu, și de fertilitate. Astfel, fenomenul a debutat în majoritatea țărilor europene începând cu secolul al XIX-lea, scăderea mortalității fiind cât se poate de perceptibilă după 1870, însă ceva mai târzie pentru partea de sud-est a Europei. Iar la această stare de lucruri a contribuit, între altele, și decalajul modernizator, faptul că multe regiuni ale bătrânului continent au beneficiat ceva mai târziu de efectele pozitive aduse de progresul din medicină și din domeniul sistemului medical. La rândul său și fertilitatea a început să scadă în țările nord-vestice în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, iar în cele din sudul și estul continetului abia după Primului Război Mondial. Iar asemenea diferențe au fost vizibile și la populația din teritoriile românești, iar panelul de față încearcă să le surprindă și să le explice. Cum au arătat principalele fenomene demografice la nivel micro, mezo și macro în cazul locuitorilor din zonele românești? În ce măsură componentele modernizatoare (industrializarea, dezvoltarea comerțului, urbanizarea, creșterea mobilității populației) și-au pus amprenta și asupra comportamentului demografic?

Cu toate acestea, panelul nu se rezumă doar la efectele modernizatoare produse în planul relațiilor demografice la populația din teritoriile românești, mai cu seamă după mijlocul secolului al XIX-lea, ci își propune să urmărească și realități pretranziționale și premoderne, știut fiind faptul că au existat populații cu comportamente cât se poate de moderne avant la lettre, dar și zone și regiuni a căror avânt spre modernizare și schimbare demografică a fost de multe ori încetinit și chiar stopat de o serie de factori extrinseci, precum: epidemii, calamități, conflicte militare.

Propunerile de lucrări se trimit la adresa de email:
luminita.dumanescu@ubbcluj.ro
elena.holom@ubbcluj.ro