Orizonturi ale modernizării și orizonturi ale moralității

Proiectele de modernizare desfășurate în societatea umană din ultimele câteva secole au fost, invariabil, animate prin dorințe de înnoire, prefacere, progres. Epocile istorice desfășurate începând cu Renașterea, Modernitatea clasică, iar apoi Modernitatea târzie (sau Post-Modernitatea), au drept caracteristici generale – cu nuanțele de rigoare ale fiecăreia – separarea de tradiție (fie ea moștenirea Antichității, fie moștenirea pre-științifică, popular-naivă), opțiunea pentru rațiune și raționalitate, democrație, secularism, aspirația spre progres. Aceste vârste ale umanității se percep pe ele însele ca pe începuturi inedite ale culturii și civilizației, consacrând alte sensibilități științifico-tehnice, estetic-artistice, moral-politice și civice decât cele anterioare. Odată cu acumularea unor incontestabile avansuri de ordin material și spiritual în interiorul a ceea ce astăzi numim „epoca modernă”, spiritul reflexiv al umanității (mai ales al celei europene) s-a interogat periodic asupra genezei și structurii moralității, inclusiv în sensul de morală practică, trăită și aplicată la existența curentă a persoanelor și colectivităților. Astfel, reflecția modernă despre morală s-a născut și s-a dezvoltat punându-și probleme de genul: cum este posibilă moralitatea? Se poate vorbi despre un progres moral față de timpurile anterioare? În ce anume constă el? Care sunt valorile morale? Sunt ele perene sau temporare? ș.a. Gândirea contemporană dezvoltă asemenea interogații pe măsura sporirii complexității vieții sociale, cercetând aspectele controversate ale comunicării interumane. Participanții la dezbaterea panelului își propun să dialogheze pe marginea unora dintre problemele constituirii moralității moderne, să sublinieze virtuțile și limitele teoriilor contemporane despre moralitate, cu referire la contextul sinuos al modernizării, în câteva dintre situările sale sincronice și diacronice.

Responsabil și moderator: CS I Dr. Ionuț Isac

Participanți:
Co-moderator: Prof. dr., CS I Virgil Ciomoș, Director adjunct științific DCSU
Prof. dr. Bogdan Popoveniuc, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava
CS II dr. Codruța Cuceu
CS II dr. Lucia Faiciuc
CS III dr. Florența Lozinsky
CS III dr. Raluca D. Szekely-Copîndean
Lect. dr. Horațiu Crișan, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca
CS dr. Cristian Bodea
AC drd. Andrei Costea